Darea in plata: interese ascunse sau populisme de rand?

Probabil, unul dintre cele mai controversate proiecte din domeniul bancar - si care ar viza in mod direct derularea proceselor de creditare – legea darii in plata a generat dezbateri nu numai la nivel politic, dar si un adevarat duel ideologic mediatic. Se scriu articole de opinie, se fac clarificari, ba chiar unele institutii platesc spatiu publicitar pentru a-si publica punctul de vedere. In mod clar, subiectul incita si pune la bataie interese din cele mai diverse. Masa de oameni asista cu nedumerire, fara sa fie foarte clar ce determina toata aceasta supraturare a motoarelor mediatice.

Gheorghe Piperea, militant activ impotriva abuzurilor facute de institutiile bancare, sustine ca proiectul are scopul de a proteja consumatorul de rand, nu investitorul imobiliar sau alti speculanti de produse de creditare. Acesta sustine ca legea darii in plata nu va creste avansul la credite, acesta putand fi majorat de banci numai in baza unei reglementari cu privire la adecvarea capitalului, lege care este deja in vigoare. Avocatul este de parere ca pentru tinerii care vor sa isi ia o casa este mai bine sa mai astepte 5-10 ani, decat sa isi ia mai repede o casa la care sa plateasca de 3 ori suma in urmatorii 30 de ani. Nici scaderea cererii imobiliare nu este un lucru rau in opinia lui Piperea:  va duce la scaderea preturilor la bunurile imobiliare, iar cel castigat este tot consumatorul de rand, nu speculantii si nici bancile.

Bancherii insa argumenteaza ca, desi Guvernul a cerut Camerei Deputatilor sa modifice legea astfel incat aceasta sa se aplice numai bunurilor imobile cu destinatie de locuinta, nu si terenurilor si cladirilor comerciale, proiectul de lege nu tine cont de aceasta recomandare, el neintroducand un asemenea criteriu de eligibilitate in privinta bunurilor imobile ce pot intra in sfera darii in plata. Prin urmare, aceste bunuri pot fi resedinte primare, resedinte secundare (una sau mai multe), terenuri luate pentru speculatii imobiliare etc. Si ca, in anticiparea impactului negativ, bancile ar putea fi indemnate sa adopte conditii de creditare mai aspre. Iar daca scaderea pretului locuintelor se va produce, acesta nu va fi un fenomen de durata, chiar daca creditele se vor reduce, in schimb scaderea productiei va fi de durata si la fel si cresterea costului chiriilor.

Premierul Dacian Ciolos este de parere ca aceasta lege ar trebui sa vizeze exclusiv cazurile sociale, situatii in care s-a contractat un credit pentru achizitia unei case sau apartament cu scop de a fi locuinta, iar in cazul in care apar probleme reale la rambursarea creditului, sa se evite situatia de a scoate familia in strada. Premierul sustine ca legea trebuie restransa la aceste cazuri sociale, ci nu sa rezolve cazuri de speculatii, care ar putea sa arunce in aer  intregul sistemul bancar.

Pentru mai multe detalii si opinii puteti sa consultati un articol mai complet pe: http://www.libertatea.ro/ultima-ora/controversata-lege-a-darii-in-plata-interesele-financiare-si-populismul-fata-in-fata-1318823